psiholog Simona Sima
Bine ai venit!

Implicatiile stresului

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Postare Implicatiile stresului

Mesaj Scris de Simona la data de Mar Mai 22, 2012 8:51 am

Asa cum nimeni nu mai crede in prezent ca o boala infectioasa ca hepatita, pneumonia, meningita, gripa nu este decat rezultatul confruntarii organismului cu agentul patologic - microbul sau virusul - tot asa in cazul tulburarilor mintale exista o cauza care va trebui precizata de catre medicul perfectionat in acest domeniu.
Recurgerea la explicatii si "tratamente" empirice (deochiuri, descantece, vraji, leacuri) sau interpretarea ca patologica a unor evenimente cotidiene cu impact psihologic prin care trec majoritatea persoanelor (insuccese scolare, profesionale si sentimentale, esecuri sexuale, conflicte familiale) nu pot ajuta pe cel in suferinta, ci ii prelungesc si eventual complica afectiunea, in lipsa diagnosticarii si tratamentului medical adecvat.
Ne vom adresa psihiatrului mai ales atunci cand constatam o scadere a principalelor functii psihice: atentia, memoria, capacitatea de a judeca si crea, scaderea randamentului si calitatii activitatii.
Alte tulburari pentru care cel in cauza poate fi directionat catre psihiatru sau psiholog sunt cele legate de starea afectiva (dispozitie): tristetea prelungita, gandurile cu caracter sumbru permanent, lipsa de elan dar si veselia exagerata, nemotivata, sunt situatii in care ajutorul psihiatrului sau a psihologului se impune.
Tot in aceasta categorie intra starile de neliniste fara motiv si teama de obiecte sau fiinte inofensive, ca si nervozitatea excesiva.
Starile de oboseala exagerata adeseori insotite de tulburari importante ale somnului si capacitatii de munca sau concentrare vor face de asemenea obiectul consultului psihiatric.
Scaderea vointei, lipsa autocontrolului, dependenta de alcool sau alte droguri, tulburarile de comportament grave, starile de agitatie, fuga, vor determina adresarea la medicul specialist.
Tulburarile de sexualitate atat ale barbatului (impotenta, ejacularea precoce, etc.) cat si ale femeii (dispareunia - contact sexual dureros, frigiditatea, anorgania) pot beneficia cel mai adesea consultul medicului psihiatru sau al psihologului.
Nu in ultimul rand pot beneficia de ajutor bolnavii cu ticuri, cei care se balbaie, copiii enuretici - lipsa de control a mictiunii, sau cei cu somnambulism.
Unele boli cum ar fi ulcerul gastric si duodenal, cardiopatia ischemica, hipertiroidia, spasmofilia, HTA, obezitatea au o importanta latura etiologica psihologica si pot primi in majoritatea cazurilor cel putin o completare (daca nu chiar un tratament).
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Simptome


Aceste simptome si semne nu semnifica totdeauna o boala, iar atunci cand sunt semnele unei boli, aceasta nu este totdeauna o boala psihica. Unele simptome care sunt atribuite in mod comun unei afectiuni psihice nu au intotdeauna legatura cu aceasta; medicul specialist este in masura sa discearna in acest sens, atribuindu-le adevarata valoare.
Exista numeroase semne ce par a avea o semnificatie medicala organica sau somatica si pentru care pacientii se adreseaza cabinetelor de medicina interna, chirurgie, endocrinologie, cardiologie, neurologie, etc. in scopul diagnosticarii si tratamentului adecvat, simptomatologia respectiva avand de fapt o conotatie psihiatrica si tradand existenta unei tulburari/afectiuni de natura psihica.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Anxietatea


Anxietatea este o stare afectiva dominata de neliniste, de teama, fara un obiect precis. Este teama de ceva imprecizabil, resimtita global in unitatea somatopsihica, fara sa poate fi insa localizata sau precizata. Tratata ca o teama si neliniste permanenta, imprecisa si vaga, anxietatea pare sa fie o evaluare nefavorabila a viitorului, o lipsa de incredere fata de posibilitatile proprii de a raspunde problemelor pe care le ridica viata de zi cu zi. In forma ei benigna anxietatea se manifesta ca o simpla neliniste, iar in forme grave apare sub aspectul crizelor de anxietate sau atacului de panica.
Manifestarile anxietatii, pe care de obicei pacientul le recunoaste ca fiind psihice sunt: tensiunea emotionala, teama, timiditatea, frica de intuneric, subestimarea de sine, unele esecuri sexuale si nelinistea inexplicabila.
In afara de acestea exista unele simptome somatice care pot fi de asemenea repercusiuni ale anxietatii: palpitatii, tahicardie, ameteli, slabiciune, pierderea cunostintei, vasodilatatie cutanata, lipotimii, cefalee pulsatila, migrene, greata, varsaturi si altele.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Astenia


Astenia este una din tulburarile psihice uzuale pentru care este solicitata o consultatie medicala de profil. Manifestarile asteniei sunt exprimate prin oboseala, senzatie de neputinta, lipsa de putere, etc. Astenia nu se identifica cu oboseala aparuta in urma unui efort fizic sau intelectual indelungat sau dupa o perioada de incordare psihologica prelungita. In acest caz, in general prin acordarea orelor necesare de somn si odihna, va reveni starea anterioara de confort fizic si intelectual.
Astenia apare ca o diminuare a resurselor energetice care par a nu se mai reface si care nu poate fi explicata prin sustinerea unui efort intelelctual sau fizic intens. Mai poate fi descrisa si ca lipsa de putere, de forta, de forma, imposibilitatea de a face fata solicitarilor, lipsa de elan, de chef, si chiar o epuizare a resurselor fizice sau psihice la eforturi minime.
In acest context si starea emotionala este modificata in sensul iritabilitatii, indispozitiei, nesigurantei. Performantele psihice sunt din ce in ce mai reduse, activitatea fizica si psihica uzuala pare o povara. Aspectul general al celui ce sufera de astenie sugereaza prin intreaga fiinta epuizarea: paliditate, lentoare in miscari, vorbire lenta si monotona, lipsa de vivacitate si de energie. Desi este un simptom psihic, astenia poate aparea si in cazul unor boli somatice: boli infectioase cronice, boli interne, intoxicatii cronice, parazitoze, boli neurologice, infectii virale, tulburari endocrine, metabolice si nutritionale, etc.
In domeniul bolilor psihice astenia este aproape nelipsita din tablourile simptomatologice obisnuite. Se intalneste in primul rand in nevroze, in alte boli psihice datorate unei cauze organice, in starile ce se succed unei psihoze, in toxicomanii, in cele mai multe din tulburarile legate de involutie.
Este la indemnana oricui evitarea aparitiei surmenajului, a starilor de oboseala indelungata printr-un program rational de viata si munca in care sa fi evitate "noptile pierdute", abuzurile toxice (cafea, tutun, alcool, medicamente), o alimentatie completa in care sa predomine produsele naturale cu o suplimentare in perioadele de suprasolicitare a aportului de proteine (lapte, carne, peste, ou) si glucide (fructe, miere, dulciuri). Dupa perioadele de incordare indelungata sau suprasolicitare, concediile de odihna vor fi planificate si organizate in asa mod incat sa nu constituie un nou efort, ci sa reprezinte un prilej de refacere, recreere si tonificare, in care factorii naturali sa joace un rol esential.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Agitatia


Agitatia este definita in psihiatrie ca acte motorii fara finalitate, exprimand de regula o stare afectiva sau o traire deliranta. Starile de agitatie sunt deosebit de impresionante si traumatizante pentru anturaj, care adesea asista neputincios la miscarile necoordonate si lipsite de scop ale subiectului agitat, primejdioase pentru persoana agitata, pentru bunurile sale materiale cat si pentru anturajul acesteia. Pot aparea brusc si neasteptat la o persoana fara antecedente psihice, in urma unui traumatism fizic sau psihic major, ca si la persoane cu antecedente pshiatrice (epilepsii, psihoze, etilism cronic, demente).
Agitatia isterica sau "criza de nervi" se caracterizeaza prin faptul ca poate aparea intr-o situatie conflictuala, are un caracter teatral, de spectacol (are loc numai cu "audienta"), este insotita de lesinuri, paralizii, sufocari ale subiectului agitat (90% din cazuri sunt femei).
Starile de agitatie constituie urgente psihiatrice, necesitand spitalizarea si interventia rapida a medicului. Spitalizarea bolnavului agitat se face cu dificultate, datorita greutatilor legate de transportul bolnavului, de lipsa lui de cooperare; totusi anturajul va evita brutalizarea si imobilizarea prin forta a bolnavului pana la venirea medicul.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Cefaleea


Cefaleea este un simptom banal, care poate sa apara in numeroase tulburari, dintre cele mai diferite si care poate avea o diversitate de manifestari, mai ales in ceea ce priveste durata, intensitatea si localizarea. Poate sa apara ca o simpla apasare in zona fruntii, senzatie de "presiune pe cap" sau ca durere pe o portiune a capului, durere cu caracter pulsatil, durere localizata in zona occipitala sau temporala, etc. Poate dura de la cateva minute la cateva zile.
Cauzele care provoaca durerea de cap se inscriu intr-un registru variat; dintre acesta, cele mai des intalnite sunt migrenele - cefalee care cuprinde numai jumatate de cap, apare si dispare brusc, este insotita de senzatie de varsatura si fotofobie, are caracter familial, cauze oftalmologice, neurologice, vasculare, metabolice, endocrine, toxice si infectioase.
Dintre circumstantele in care apare in psihiatrie durerea de cap, enumeram: nevrozele, sindroamele psihoorganice cronice, epilepsiile, intoxicatiile, depresiile, patologia involutiva si vasculara. Aparitia cefaleei si mai ales persistenta ei va indruma pacientul la medicul generalist si dupa caz, pentru diagnosticare si tratament de specialitate la medicul psihiatru sau la psiholog.
Printre masurile care vor fi luate sunt: intreruperea substantelor toxice (tutunul mai ales), corectarea somnului, un regim alimentar usor, fara alcool, plimbari in aer liber. Aparitia unor dureri de cap cu caracter repetitiv la persoanele purtatoare de ochelari, si nu numai, impune verificarea acestora cu eventuala lor schimbare sau consult oftalmologic pentru stabilirea dioptriilor.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Confuzia


Confuzia are in psihiatrie sensul de scadere a vigilitatii, cu perturbarea grava a capacitatii de memorare si orientare. Sunt incetinite perceptiile, ca si capacitatea de judecata si sinteza la care se poate adauga prezenta halucinatiilor. Bolnavul confuz pare sa fie rupt de realitatea care-l inconjoara, priveste inexpresiv in departare, in gol, gesturile sunt incetinite, lipsite de indemanare, vorbirea este incoerentea, iar comportamentul lipsit de logica, poate sa ia aspectul unei agitatii dezordonate. Bolnavul cu confuzie mintala nu stie nici unde se afla si nici nu se mai poate orienta in timp. Confuzia mintala este un simptom grav, care impune interventia de urgenta a medicului psihiatru; bolnavul confuz va fi transportat in cel mai scurt timp la spitalul de psihiatrie pentru a primi tratament si ingrijire de specialitate.
Confuzia mintala poate sa apara in boli ca: alcoolismul cronic, intoxicatiile medicamentoase, stari febrile, tulburari metabolice, traumatisme cranio-cerebrale, meningo-encefalite, accidente vasculare cerebrale, afectiuni endocrine.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Depresia


Depresia este definita ca o prabusire a dispozitiei si a tonusului afectiv. Este insotita de actualizarea amintirilor neplacute si triste, de o viziune amenintatoare a viitorului, de lentoare psiho-motorie, manifestata atat pe plan ideativ cat si in gesturi si miscari. De asemenea, depresia este caracterizata printr-o scadere a vitalitatii, astenie, lipsa de vigoare fizica, insomnii, scaderea poftei de mancare, scadere in greutate, tulburari sexuale.
Se poate manifesta cu intensitati diferite, de la forme usoare, in care simptomele relatate anterior sunt putin marcate, pana la forme grave, in care depresia este insotita de idei sau tentative de sinucidere.
Poate se apara in circumstante diferite in reactii secundare unor psihotraume, in nevroze, in tulburarile involutive, in bolile cu determinare endogena sau secundara unor procese organice. Este un simptom foarte frecvent in psihiatrie, este recomandabil sa se recurga la ajutorul medicului psihiatru sau a psihologului de cate ori apare o modificare de durata a dispozitiei anterioare atunci cand se ivesc tulburari de somn, mai ales catre sfarsitul somnului sau cand survin acuze somatice carora ceilalti medici specialisti nu le deceleaza nici un corespondent lezional. Existenta unor antecedente personale sau familiale va necesita adresarea de urgenta, atunci cand apar semnele depresiei.
Ca si in cazul anxietatii, starile depresive se pot manifesta prin semne care nu par la prima vedere sa tina de o stare depresiva si care nu ar necesita o interventie din partea psihiatrului: dureri de cap cronice resimtite ca o presiune cerebrala sau senzatia de arsura la cap, nevralgii ale fetei sau in regiunea lombara, o presiune precordiala, tahicardie, senzatie de sufocare si de nod in gat, uscarea gurii, balonari,constipatie, perturbari ale ritmului somnului, crize de transpiratie nocturna, astenie matinala, dureri abdominale, mictiuni frecvente, dureri difuze in organele uro-genitale si caderea parului.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Insomnia


Insomniile sunt tulburari ale somnului care il diminueza atat pe plan cantitativ cat si calitativ. Intreruperea temporara si periodica a vigilitatii constituie o perioada de refacere fiziologica a capacitatii de functionare optima a psihismului. Nevoia de somn are o componenta ereditara, care nu se modifica si una dobandita, variabila in functie de obisnuintele individule, de preocuparile de moment, de dispozitie si varsta.
Durata somnului scade cu varsta, media ei fiind pentru un adult de 7-8 ore, dar exista si persoane care, desi nu depasesc 6 ore de somn, desfasoara o activitate normala, fara sa resimta oboseala. Ritmul somnului depinde mai mult de obisnuinte decat de reglarea biologica, indivizii putand sa se imparta in doua mari categorii: subiectii "de noapte" si subiectii "de zi" in functie de perioada zilei preferata pentru somn.
Trecerea de la o stare de veghe la starea de somn (adormirea) se face pe neobservate si fara nici un efort in mod normal, fiind insa pentru cei cu insomnii o perioada lunga si chinuitoare. Poate sa ia aspectul insomniei de adormire atunci cand apare la inceputul somnului sau de readormire atunci cand subiectul se trezeste dupa numai cateva ore de somn. Insomnia provoaca o scurtare a duratei totale de somn, insotita de senzata neplacuta de oboseala si nu atat de rar pe cat s-ar crede de tulburari digestive si scaderi ponderale. Circumstantele in care pot sa apara insomnii sunt urmatoarele: anumite etape ale existentei (adolescenta, climacteriul feminin sau masculin), surmenajul fizic sau afectiv, boli acute in curs de evolutie si episoadele de depresie majora.
Desi se afirma ca persoanele in varsta dorm mai putin decat tinerii exista studii contradictorii care admit ca in general dupa varsta de 60 ani femeile depasesc barbatii in ceea ce priveste durata odihnei la pat si somnul.
Surmenajul fizic rezultat prin supradozarea efortului profesional, agravat de supradozarea asa-ziselor distractii ca si excesele alimentare, impiedica instalarea somnului. Surmenajul afectiv rezultat din conflictele ocazionale cu membrii familiei, colegii de munca, schimbarile bruste de mediu, excesivele responsabilitati, incarca, in cursul activitatii diurne subiectul cu stimuli emotionali puternici, care nu pot fi descarcati cu usurinta in perioada premergatoare somnului.
Lipsa destinderii obisnuite dinaintea adormirii, datorata trairilor emotionale intense, generate de stari conflictuale vii, de evenimente fericite sau nefericite, mai mult sau mai putin violente sau intense impiedica instalarea somnului.
Bolile acute insotite de sindroame dureroase sau jena respiratorie, nevrozele, bolile organice cronice, toxicomaniile minore sau medicamentoase fac de asemenea dificila instalarea somnului.
Pentru prevenirea insomniei se impun urmatoarele masuri: psihoigiena existentei zilnice, cu pastrarea unui program cat mai ordonat, evitarea muncii in asalt, a surmenajului si suprasolicitarii, existanta unei perioade de relaxare inainte de adormire.
Nu se va recurge din proprie initiativa la medicatie inductoare de somn - automedicatie, stiut fiind ca fiecare insomnie are particularitatile ei, pentru care numai medicul poate stabili hipnoticul indicat. Folosirea unui somnifer fara indicatia medicului poate agrava in timp senzatia de oboseala, iar medicatia trebuie administrata doar in momentul intreruperii activitatii si pregatirii pentru somn.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Delirul


Delirul reprezinta o tulburare psihica grava, manifestata in domeniul gandirii, care isi pierde coordonatele insertiei in realitate, ancorandu-se in imaginar si ilogic. Gandirea bolnavului este deliranta si plina de contradictii pe care acesta pare sa nu le ia in seama, abunda in interpretari si deductii lipsite de logica, modifica comportamentul bolnavului si activitatea acestuia, facandu-le insuficiente sau chiar periculoase pentru ceilalti. Ideile delirante au o tematica fie de depreciere a persoanei bolnavului: urmarire, prejudiciu, pedepsire, otravire, influentare, ruinare, gelozie, etc. fie de exagerare a calitatilor bolnavului: marire, grandoare, inventie. Subiectul se vede transpus in una din aceste situatii care nu au de obicei nimic comun cu realitatea. Aceste tulburari de gandire se pot asocia cu deformari ale perceptiei realitatii - halucinatii.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Halucinatia


Halucinatiile sunt perceptii fara obiect, adica formarea unor imagini mintale care nu isi afla corespondent in realitate.Ele pot fi vizuale, auditive, olfactive sau tactile. Aparitia delirului insotit sau nu de halucinaii este o situatie in care psihiatrul sau psihologul va fi consultat.Presiuneaideilor patologice si a halucinatiilor,bolnavul delirant si poate pune in pericol viata sa sau pe a celorlalti.
xista uneori pericolul ca unele idei de persecutie sa fie luate drept realitate si de catre familie, ajungandu-se deseori, fara o verificare a realitatii acestora, la conflicte grave si nejustificate la locul de munca sau in familie, in locul unui tratament corespunzator.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Fobia


Fobiile sunt reprezentate prin temeri nejustificate fata de obiecte, animale, evenimente, situatii, care prin ele insele nu constituie un pericol real sau au o probabilitate infima de a se produce.
Bolnavul are o senzatie intensa de spaima in prezenta obiectului sau a situatiei de care se teme, stare insotita de manifestari vegetative: transpiratii, palpitatii, sufocari, ameteli, tulburari de vedere, etc. care dispar brusc o data cu indepartarea cauzei generatoare. Fobiile pot sa apara ca singur fenomen patologic sau pot insoti si alte tulburari psihice. Ele isi au cauza in unele obiceiuri gresite (erori de educatie oferite de parinti copiilor de varste mici) sau pot sa apara ca urmare a unor situatii de grea incercare prin care a trecut bolnavul (boli grave, accidente, traumatisme psihice, catastrofe, etc.)
O fobie foartea raspandita in epoca noastra este fobia la anumite boli: canerofobie, fobie legata de boli cu transmitere sexuala (SIDA), etc.
Fenomene asemanatoare fobiilor si uneori asociate cu ele sunt obsesiile, idei care se impun gandirii, tulburandu-i desfasurarea normala. Aceste idei se refera de obicei la actiuni absurde, pe care subiectul are impresia ca le-ar putea face, actiuni care contravin intru totul personalitatii si comportamentului obisnuit al bolnavului.
Aceste idei nu se transforma niciodata in acte, dar paraziteaza gandirea si activitatea, sunt resimtite ca fiind neplacute, genereaza neliniste si teama bolnavului. Acestea il fac pe subiect, cu trecerea timpului, sa se teama ca nu va mai fi stapan pe actiunile si gandurile sale si ca are o boala psihica foarte grava. Desi foarte chinuitoare pentru bolnav, atat fobiile cat si ideile obsesive nu prezinta pericolul ideilor delirante si halucinatiilor. Aparitia unor astfel de fenomene trebuie sa indrepte bolnavul catre medic ce va recomanda tratamentul medicamentos sau psihoterapeutic potrivit.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Tulburarea de memorie


Tulburarile de memorie se pot referi la memoria imediata (evenimente si fapte recente) sau la memoria de lunga durata (intamplari din trecutul mai indepartat). Acestea din urma sunt mult mai rare si chiar bolnavul sesizeaza mai greu prezenta lor.
Tulburarile de memorie apar cel mai adesea in surmenaj, neuroastenie, intoxicatii cu alcool, cafea sau nicotina, in starile depresive. In toate aceste circumstante tulburarile de memorie au un caracter trecator, ameliorandu-se o data cu boala sau cu abaterea de la regulile de igiena mintala care le-a generat.
Exista si afectiuni ca: ateroscreloza cerebrala, traumatismele cranio-cerebrale, intoxicatiile cronice cu alcool, bolile organice cerebrale ale oamenilor in varsta, in care tulburarile de memorie sunt stabile, desi de cele mai multe ori au un caracter progresiv, adica se agraveaza o data cu trecerea timpului. In aceste afectiuni tulburarile de memorie pot avea consecinte grave pentru bolnav si apropiatii lui.
Desi tulburarile de memorie nu inseamna o stare de boala, totusi memoria necesita masuri de igiena mintala si trebuie antrenata si dezvoltata; invatarea logica fiind cea care fereste memoria de suprasolicitare si efort.
Masurile de igiena mintala se refera la evitarea suprasolicitarii memoriei, un ritm normal de somn-veghe, o alimentatie corecta si completa, evitarea abuzului de medicamente si substante cu efect psihostimulant. Relaxarea psihica si odihna au un caracter binefacator asupra memoriei.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Tulburarea dinamicii sexuale


Tulburarile dinamicii sexuale - cele mai frecvente sunt impotenta la barbat si frigiditatea la femei. Acestea se pot manifesta la orice varsta si cel mai adesea in afara oricaror cauze organice. Psihotraumele, anxietatea, oboseala, abuzurile si excesele, alte boli psihice sunt cauzele cele mai frecvente ale acestor tulburari.
O nota particulara o au tulburarile sexuale din perioada adolescentei, mai ales la tinerii la care factorii principali sunt constituiti de hiperemotivitate, timiditate si lipsa de experienta. In aceeasi sfera, practicarea masturbarii excesive de catre adolescenti poate influenta in mod negativ sexualitatea ulterioara, desi ea nu reprezinta in sine o cauza de boala. Abstinenta nu reprezinta o cauza de boala psihica.
Desigur si aplicarea unor masuri de igiena mintala va armoniza viata sexuala evitandu-i tulburarile. Relatiile sexuale dublate de afectivitate, evitarea abuzului de alcool si medicamente un regim de viata rational, mentinerea igienii locale sunt conditiile minime pentru igiena sexuala.


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza

Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3014
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum