psiholog Simona Sima
Bine ai venit!

Rani interioare ale fiintei umane

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Postare Rani interioare ale fiintei umane

Mesaj Scris de Simona la data de Lun Mar 05, 2012 7:48 am

Teoria Ranilor fiintei umane si cea a Mastilor

Lise Bourbeau sustine ca problemele fizice sau emotionale actuale sunt efectul unor rani interioare pe care le-am trait inca din copilarie: Respingerea, Abandonul, Umilirea, Tradarea, Nedreptatea.

Rana interioara poate fi comparata cu o rana fizica pe care o ai pe mana de mult timp, pe care o ignori si pe care nu ai ingrijit-o cum trebuia. Ai preferat sa o bandajezi pentru a nu se mai vedea. Aceste rani ne afecteaza in mod diferit. Acel pansament este echivalentul mastii. Fiecare din noi are in sine puterea creatiei”, sustine Lise Bourbeau

Copilaria are un rol covarsitor in dezvoltarea noastra emotionala viitoare. Rolul pe care parintii il joaca in viata noastra, NU il joaca sau il joaca gresit are de asemenea un impact covarsitor asupra formarii noastre. Mastile ascund suferinta si resemnare. In final copilul se impaca cu soarta si isi accepta masca. Devine ceea ce mediul sau se asteapta sa devina. Cu cat aceste rani sunt mai profunde si mai bine inradacinate in interiorul tau, cu atat mastile pe care le vei crea pentru a evita suferinta sunt mai multe si mai diversificate.Pentru ca fiecare fiinta umana este unica, o entitate inedita, cu un loc aparte in univers, trasaturile mastilor nu sunt neaparat fixe. Se pot amesteca intre ele, se pot intrepatrunde. Suntem diferiti si putem dezvolta masti diferite, putem regasi la o persoana caracteristici diferite ale mai multor masti.


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza
avatar
Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3075
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Postare Re: Rani interioare ale fiintei umane

Mesaj Scris de Simona la data de Lun Mar 05, 2012 7:50 am

RANA DE RESPINGERE- MASCA: FUGARUL

Reactia in fata ranii de respingere: Fuga, Dezertarea

Rana de respingere nu este o rana usoara si este experimentata mai ales fata de parintele de acelasi sex. Aceasta rana apare timpuriu, poate chiar din momentul nasterii sau inainte de el, atunci cand copilul se afla in perioada intrauterina (spre exemplu copiii care nu au fost doriti de parinti sau cei care au venit intr-o noua existenta pentru a-si arde aceasta karma negativa de respingere). Recunoasterea acestei rani poate explica de ce un individ ii poate accepta si iubi pe ceilalti, dar nu se poate accepta sau iubi pe sine. Fugarul are deseori sentimentul ca nu are dreptul de a exista. In copilarie, fugarul a avut parte de protectie in exces din partea unuia dintre parinti, iar la maturitate fugarul simte nevoie de mai mult spatiu, de mai multa libertate. Ca adult, de teama de a nu fi sufocat, fugarul evita sa se implice prea mult intr-o relatie.

Aceasta rana de respingere este legata de notiunile de “A FI”, “A EXISTA”. Fugarul isi suprima eul, respingandu-se si anihilandu-se singur. Fugaul este nesigur pe el si isi raporteaza persoana si comportamentul la ceilalti. Se compara in permanenta cu ceilalti. Are tendinta de a se face invizibil in fata celorlalti. De aceea, corpul sau este slab, fragil, avand parca tendinta de a se face cat mai mic pentru a ocupa cat mai putin spatiu. De teama de a nu fi respins, fugarul se fereste sa iasa in evidenta, fizic sau in orice alt fel. Daca trupul sau este mai corpolent, are impresia ca reprezinta o piedica in calea celorlalti. Atunci cand se afla in centrul atentiei, se simte incomod si stanjenit.

Crede despre el insusi ca este lipsit de valoare si calitati. Nu considera ca merita ca atentia celorlalti sa se indrepte asupra lui. Intampina dificultati in a-si percepe ca atare propriile merite. Cand se afla in interiorul unui grup, ii este greu sa inteleaga de ce membrii acestuia ar putea sa-l placa. Cand nu este inclus in grup, are tendinta de a se simti nedorit, neacceptat, respins, un neinteles. Fugarul ocoleste situatiile sociale si contactul vizual direct. Il incearca adesea diverse temeri, iar privirea sa este uneori pierduta in astral. Este tacut si vorbeste putin in general, iar atunci cand o face incearca sa-si demonstreze valoarea. La fel ca si sexualitatea, latura materiala a vietii nu prezinta interes pentru fugar, fiind atasat in schimb de spiritualitate si de tot ce tine de aceasta.

Trasaturi corporale: trupul este de regula slab, strans, contractat, lipsit de rezistenta fizica

Boli asociate cu masca de Fugar: boli de piele (cauzate de faptul ca undeva, la un nivel subconstient se autorespinge pentru a fi respins astfel de ceilalti), alergii, diaree, greata, stare de lesin, diabet, varsaturi, depresie, anumite tulburari ale inimii precum aritmie.


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza
avatar
Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3075
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Postare Re: Rani interioare ale fiintei umane

Mesaj Scris de Simona la data de Lun Mar 05, 2012 7:51 am

.RANA DE ABANDON - MASCA: DEPENDENTUL

Reactia in fata ranii de abandon: Dependenta, Supunere

Abandonul este o rana interioara asociata cu notiunea de “A AVEA” si activata de obicei de relatia cu parintele de sex opus. De regula, la o varsta frageda (pana in trei ani), din diverse motive (absenteismul parintelui din cauza muncii, lasarea copilului in grija bunicilor, trecerea lui pe un loc secundar din cauza nasterii unui alt copil) copilului nu i-a fost furnizata suficienta atentie sau hrana afectiva. Se poate intampla ca persoanele care sufera de abandon sa sufere si de respingere.

Dependentul nu isi apara si nu lupta pentru drepturile sale. Teama sa suprema este singuratatea. Joaca rolul de victima in propria sa viata. Plange usor. Trece cu usurinta de la o stare la alta. Inconstient, are tendinta de a atrage atentia si sprijinul celor din jurul sau, considerand ca le merita, ca este indreptatit sa le ceara, ca are nevoie de ele. Simte ca are nevoie de ajutorul altora pentru a indeplini si finaliza anumite lucuri. Dependentul este iubitor de drama. In loc sa aleaga o viata usoara si linistita, dependentul prefera si creeaza loc pentru tot soiul de probleme. A fi parasit si abandonat de o alta persoana inseamna pentru el o catastrofa mai mare decat orice nenorocire. Isi doreste sa obtina atentie, afectiune, complimente, recunoastere din partea celorlalti. Pentru a le primi este dispus sa faca multe, uneori chiar sa renunte la persoana sa.

Unii dependenti au tendinta spre lenevie, iar altii sunt incapabili sa lucreze daca nu se afla intr-un grup. Dependentul lucreaza eficient cand este indrumat, calauzit, cand primeste sprijin si ajutor, cand se afla inconjurat de alte persoane. Dependentul se ataseaza de oamenii cu care lucreaza. Daca este singur fizic, dependentul se simte singur afectiv. La finalul anumitor proiecte sau activitati efectuate impreuna, se simte abandonat, parasit, ramas fara un sprijin. Uneori, face apel la ajutorul celorlalti fara sa se foloseasca de el realmente. Pentru el conteaza mai mult faptul ca vrei sa il ajuti, nu ceea ce ar putea obtine in urma ajutorului solicitat. Iar undeva, in subconstientul sau, persista ideea, conform careia, daca ceilalti vad ca se poate descurca si singur, va fi parasit si lasat singur.

Dependentul se desparte cu greu de locuri, de oameni. Pentru el, fiecare despartire este suferinta, abandon, lucruri pe care nu vrea sa le lase in urma si de care se agata. La fel cum nu permite altora sa abandoneze, nu-si permite nici lui insusi sa abandoneze. Dependentul se considera raspunzator pentru fericirea si nefericirea celorlalti si viceversa. La un nivel subconstient, Dependentul nu isi poate ierta parintele de sex opus pentru ca nu a impiedicat respingerea sa de parintele de acelasi sex. Va cauta de aceea in mod constant prezenta oamenilor si va urmari sa fie inconjurat de acestia.

In cuplu, dependentul se simte fericit si confortabil atunci cand stie ca se poate baza pe persoana iubita. Are tendinta de a se atasa atat de tare de partener incat uneori nici nu se mai percepe pe sine ca o entitate distincta, o persoana separata sau ca avand o personalitate diferita. Dependentul doreste ca partenerul sa aiba grija de nevoile sale. De multe ori, nu isi va dori un copil pentru ca ii este teama sa nu piarda din atentia partenerului. Atingerea si contactul fizic sunt extrem de importante pentru dependent. Dependentul are nevoie de atentie fizica. Este atasat de sex.

Trasaturi corporale: trupul slab, prelung, vestejit, lipsit de hotarare si energie, brate lungi, muschi slab dezvoltati (dependentul simte ca este incapabil sa se descurce de unul singur), o postura generala trista. Dependentul este usor adus de spate (cauta sprijin in ceilalti).

Boli asociate cu masca dependentului: miopie (refuza sa priveasca mai departe de teama de a se afla pe cont propriu), migrene, depresie, hipoglicemie, bulimie, boli rare si incurabile (trupul sau dezvolta aceste boli pentru a i se acorda atentie), bronsita, astm, dureri de spate (preia responsabilitatile altora).


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza
avatar
Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3075
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Postare Re: Rani interioare ale fiintei umane

Mesaj Scris de Simona la data de Lun Mar 05, 2012 7:53 am

RANA DE UMILIRE - MASCA: MASOCHISTUL

Reactia in fata ranii de umilire: Suferinta -placere

Rana de Umilire este asociata de notiunile “A FACE” sau de “A AVEA”. Este activata de obicei in primii trei ani de viata, vizavi de parintele raspunzator de dezvoltarea fizica a copilului, cand mama isi invata copilul cum sa foloseasca toaleta sau il invata despre sexualitate (la o varsta mai mare a copilului), cand tatal este cel care care se ocupa de dezvoltarea abilitatilor de invatare, ascultare si vorbire ale copilului, cand copilul intuieste ca parintelui ii este rusine daca a facut vreo boacana, daca si-a murdarit hainutele etc.. In momentul in care parintii isi umilesc copiii sau apeleaza la rusine pentru a-l controla si manipula, copilul se va simti constrans si lipsit de libertate.

Rana Masochistului este una de umilire si de suferinta. A fost invatat ca de el depinde sustinerea demnitatii familiei, de el si de performantele sale. El sustinea reputatia si imaginea familiei. S-a simtit vinovat cand si-a pus propriile nevoi pe un loc superior nevoilor familiei. Asteptarile familiei s-au concentrat intotdeauna inspre persoana sa. Masochistului ii este teribil de frica sa nu dezamageasca. Ia adesea asupra sa rusinea mamei. Considera ca nu are dreptul sa isi exprime propriile necesitati, nevoi sau dorinte de vreme ce mama s-a sacrificat pentru el. A fost invatat sa aiba grija de ceilalti. Ca adult va dori sa-i ajute pe cei din jurul pentru a evita ca acestia sa se umileasca la randul lor. Masochistul atrage si creeaza in jurul sau situatii in care oamenii au nevoie de el. Trebuie sa i se recunoasca ajutorul, sprijinul. Trebuie ca ceilalti sa recunoasca ca este util. Considera ca pentru a fi iubit de ceilalti, trebuie sa fie si “util”. In relatiile cu ceilalti, se poate intampla insa exact opusul: este luat de bun, cei din jur profita de el, este umilit.

Masochistul isi neglijeaza propria persoana, se autodevalorizeaza. Nu crede ca este suficient de demn pentru ca dorintele sale sa capete prioritate asupra dorintelor celorlalti. Se percepe sub nivelul celorlalti. Vrea sa fie placut cu orice pret. Nu vrea sa fie considerat egoist, nu vrea sa-i raneasca pe ceilalti. Nu stie sa spuna “nu”. Rade, ii amuza pe ceilalti chiar daca acest lucru inseamna sa rada sau sa se amuze pe seama sa. Accepta sa fie umilit, dar isi doreste sa fie demn. Nu se trateaza pe el insusi frumos. Nu isi acorda recunoastere lui insusi si de aceea nici ceilalti nu i-o vor oferi. Criticile si invinovatirile il blocheaza, il umilesc, il fac sa se simta un nimeni. Masochistii sunt obisnuiti sa isi reprime sentimentele si dorintele reale (fizice, sexuale, spirituale, intelectuale, etc), iar atunci cand au un moment de slabiciune si nu se mai controleaza trec la extreme (beau prea mult, muncesc prea mult, etc.). Ulterior va aparea si sentimentul de vina fata de propriile excese. Are o sexualitate bine dezvoltata pe care si-o ignora insa. Se refugiaza uneori in alimente.

Trasaturi corporale: trup scund, gras (pentru a fi vazut, observat trebuie sa ocupe un spatiu mai larg), bucalat, fata rotunda si zambitoare, gat scurt si gros, ochi mari, ca de copil. In momentul in care Masochistul se convinge pe sine insusi ca este important, special, corpul sau se va strange, va deveni mai slab in mod firesc. Masochistul se va miscora corporal.

Boli asociate cu masca Masochistului: apasare pe umeri (ia asupra sa problemele altora), dureri de spate, probleme respiratorii si afectiuni la nivelul gatului (este inabusit de probleme altora), afectiuni ale membrelor (teama de a-si pierde abiltiatea de a se misca), afectiuni ale ficatului ( ingrijorarea excesiva), afectiuni ale pancreasului, mancarimi ale pielii, diabet, metabolism lent (se simte vinovat cand mananca sau cand mananca mult).


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza
avatar
Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3075
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Postare Re: Rani interioare ale fiintei umane

Mesaj Scris de Simona la data de Lun Mar 05, 2012 7:54 am

RANA DE TRADARE – MASCA: DOMINATORUL

Reactie: Controlul celorlalti

Rana de tradare este declansata in relatia cu parintele de sex opus atunci cand increderea si asteptarile idealizate ale copilului fata de parinte sunt inselate. Daca parintele tradeaza asteptarile copilului, copilul se va simti abandonat, apoi tradat de parintele sau. Sentimentul abandonului experimentat de copil il va determina sa isi doreasca mai mult atentie din partea parintelui si sa gaseasca o metoda pentru a o obtine. Copilul va incerca sa-si impresioneze parintele de sex opus, sa-l seduca. Mai tarziu adultul va face apel la aceeasi metoda pentru a obtine ceea ce-si doreste. De fapt, copilul se va stradui prea mult sa mascheze o lipsa a stimei de sine, gol cauzat de acest sentiment de abandon si tradare. Rana de tradare poate aparea si in relatie cu parintii dominatori. Acesti parinti, in loc sa-si iubeasca copii pentru ceea ce erau, ii manipulau pentru a obtine de la ei ceea ce isi doreau.

Dominatorul este un maestru al tehnicii controlului. Prin seductie si manipulare, va incearca sa aiba totul sub control sau: persoane, lucruri, situatii, actiuni, etc. Dominatorul se straduieste din rasputeri sa arate ca este special, ca abilitatile sale sunt speciale. Nu isi permite lui insisi sa fie imperfect. Dominatorul face apel la masca puterii si nu isi permite slabiciune. Vrea sa fie perceput drept puternic, responsabil, o autoritate, iar reputatia este extrem de pretioasa pentru el. Minte uneori din dorinta de a fi remarcat. Manipuleaza. Vrea sa intimideze. Arunca vina in carca celuilalt. Vrea sa isi impuna ideile si modul de gandire asupra celor din jur si chiar si asupra partenerului de viata. Atrage in jurul sau fie parteneri indisponibili, fie parteneri infideli. Chiar daca se afla intr-o relatie in care se simte nefericit, va incerca pe cat posibil sa amane despartirea. Se teme de despartire si o percepe ca pe o infrangere personala, temandu-se sa nu fie tradat sau invinovatit. Nu vrea ca partenerul sa il perceapa ca “dornic de afectiune”. Astfel, ar pierde controlul si ar parea slab, vulnerabil. Se va folosi de forta si seductia sa pentru a masca aceasta dorinta reala de afectiune.

Dominatorilor le place sa aiba in jurul lor oameni slabi pe care sa ii poata manipula. Cu varsta, dominatorii au tendinta de a-si dezvolta abdomenul (au nevoie de mai mult spatiu pentru a-si arata puterea, iar puterea este localizata subconstient in abdomen). Pentru a se apara si a-si arata forta, barbatii dominatori isi dezvolta mai mult muschii partii superioare a trupului. Femeile, in schimb, isi protejeaza partea inferioara a corpului si partile sexuale cu un strat protector de grasime (silueta de para). De vreme ce obisnuiesc sa manipuleze pentru a obtine ceva de la ceilalti, se tem ca ceilalti vor utiliza aceeasi metoda asupra lor.

Se tem in permanenta sa nu fie tradati si au incredere in ajutorul celorlalti. Asteapta in schimb ca ceilalti sa aiba incredere in ei. Prefera sa faca totul pe cont propriu si ezita sa ceara ajutorul. Sunt autoritari. Nu stiu sa ierte. Nici pe ei, nici pe ceilalti. Nu stiu sa-si accepte propriile slabiciuni si nici pe ale altora.

Trasaturi corporale: corp muscular, indesat, viguros si plin de energie, solduri late in cazul femeilor, umeri lati in cazul barbatilor, ochii intensi si aprigi, alura de seducator

Boli asociate cu masca Dominatorului: tulburari la nivelul stomacului si ale sistemului digestive, spasmofilie, boli ce tin de sistemul nervos si de controlul de sine, afectiuni ce tin de pierderea controlului asupra anumitor parti ale corpului (impotenta, paralizie), dureri cauzate de articulatii.


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza
avatar
Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3075
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Postare Re: Rani interioare ale fiintei umane

Mesaj Scris de Simona la data de Lun Mar 05, 2012 7:55 am

RANA DE NEDREPTATE (INJUSTITIE)– MASCA: RIGIDUL

Reactie: Dorinta de perfectiune

Rana de Injustitie rezoneaza cu rana de Respingere. In momentul in care un copil se simte respins, nedreptatit, criticat pe nedrept de parintele de acelasi sex va dezvolta un sentiment al injustitiei in primul rand fata de el insusi. Respingerea este cea care declanseaza in aceste persoane dorinta acuta de perfectiune. In loc sa se iubeasca pe sine insusi neconditionat, se va iubi conditionat, in functie de rezultatele si performantele sale. Rigidul considera ca poate primi iubire doar daca al sau comportament este unul ireprosabil, corect, cinstit. Nu stie sa se bucure de micile placeri ale vietii si are tendinta de a se priva singur de ele. Din cauza ca evita sa se manifeste emotional, este considerat adesea insensibil si rece.

Imaginea si standardele exterioare sunt extreme de importante pentru un Rigid. Asteptarile pe care un Rigid le are de la el insusi sunt enorme, uneori incalcandu-si chiar propriile limite. Va actiona de aceea astfel incat cei din jurul sau sa il considere perfect. Isi doreste sa faca totul bine, perfect. Se pregateste mult, in avans pentru un proiect anume. Se teme sa nu cumva sa comita greseli. Considera ca performantele sale vor fi rasplatite prin recompense si vrea sa isi merite cu adevarat recompensa. Il incanta diplomele si titlurile. Are o capacitate incredibila de munca si tinde intr-adevar sa atinga perfectiunea in ceea ce face. Este insa reticent in fata oportunitatilor si nu stie sa profite de ele. Munceste enorm, pana la epuizare, pentru ceea ce are. Ii invidiaza pe cei care obtin lucrurile usor, fara eforturi.

Rigidul poate sa munceasca si pentru nimic. Crede despre sine ca nu este suficient de bun incat sa aiba dreptul sa ceara ceva pentru efortul depus. Pentru el, autoritatea inseamna putere. Rigidul are un respect profund pentru persoanele cu autoritate si confunda autoritatea cu dreptatea. Pentru ca se raporteaza prea mult la criteriile exterioare, actiunile sale se vor afla de multe ori in conflict cu ceea ce simte realmente. Uneori, se infurie ca nu poate fi el insusi si ca trebuie sa performeze in functie de sursele de dinafara lui. Traieste insa cu impresia ca daca ar urma propriul sistem de valori va fi respins. Cand aceste surse externe sunt friabile, devine la randul sau nesigur, sovaielnic. Rigidul se ingrozeste de confuzie. Harababura il face sa se simta pierdut si confuz. “A FACE” si “TREBUIE” sunt notiuni care controleaza gandirea Rigidului. De teama de a nu fi respins, rigidul persista in a face doar ceea ce trebuie.

Trasaturi corporale: o postura corecta, demna, un trup bine proportionaat, rigid, drept, gesturi rigide

Boli asociate cu masca Rigidului: stari de nervozitate, tulburari ale somnului, constipatie, tulburari la nivelul circulator al sangelui, frigiditate in cazul femeilor, impotenta in cazul barbatilor, stres profesional, uscaciunea pielii, afectiuni cutanate, varice, afectiuni ale ficatului, artrita, vedere deficitara.


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza
avatar
Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3075
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Postare Anxietatea

Mesaj Scris de Simona la data de Lun Mar 19, 2012 9:31 am

Anxietatea se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsă de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, diverse semne psihosomatice.

S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici (care au o notă ridicată la nevrotism) de a avea o notă crescută şi la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o situaţie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în aşteptarea unui eveniment, este o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine.

Multi oameni sufera de o forma sau alta de tulburari de anxietate, acestea incluzand: anxietatea generalizata, fobiile specifice, tulburarile obsesiv-compulsive si atacurile de panica.

Uneori anxietatea explodeaza intr-un atac de panica, marcat de un sentiment general de teroare. O persoana cuprinsa de un atac de panica, de obicei, experimenteaza batai rapide de inima (palpitatii), uneori chiar durere sau greutate in piept. Respiratia devine dificila. Corpul tremura si mainile sunt umede. Pot aparea furnicaturi in maini si in picioare, cateodata in brate.

De asemenea, simte ca-si pierde controlul asupra propriului corp. Multe din aceste persoane chiar simt ca innebunesc. Atacurile de panica sunt atat de inspaimantatoare, incat cei care trec printr-o astfel de experienta se intreaba, pe buna dreptate, daca vor supravietui episodului.

Deseori atacurile apar din senin, fara un motiv evident. Alteori, apar cand persoana se confrunta cu o situatie foarte stresanta. In orice caz, un atac de panica dureaza doar cateva minute.

Alte forme de anxietate sunt mai putin dramatice, dar mult mai raspandite.

Pentru anumite persoane, ceilalti oameni sunt cauza anxietatii lor. Cei care sufera de anxietate sociala au sentimentul ca sunt judecati sau priviti de cei din jur, chiar daca, rational, ei stiu ca nu e vorba de ceva real. In formele mai usoare, anxietatea sociala poate crea o constientizare de sine extrema in prezenta celorlalti; dar in formele severe poate conduce chiar la evitarea situatiilor sociale.

O alta forma des intalnita este tulburarea de anxietate generalizata. Cei care sufera de anxietate generalizata isi pun foarte multe intrebari, de obicei negative, si insista pe nefinalizarea unei situatii de genul "Dar daca?..."; anticipeaza dezastre, se ingrijoreaza in mod excesiv in legatura cu sanatatea, banii, familia sau propria activitate.

Sunt incapabili sa se relaxeze si sufera de insomnie. Grija lor este acompaniata de simptome fizice, in special tensiune musculara, crampe, dureri de cap, transpiratie, stare generala proasta; mai tot timpul sunt obositi, se concentreaza cu greutate, efortul mental ii epuizeaza si adesea sunt iritabili sau depresivi.

Anxietatea generala nu conduce de obicei la un atac de panica, dar poate fi insotita de incapacitare. Ingrijorarea fara sfarsit seaca persoana de energie, ii distruge interesul pentru viata si determina schimbari frecvente de dispozitie.


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza
avatar
Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3075
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Postare Anxietatea sociala

Mesaj Scris de Simona la data de Lun Mar 19, 2012 9:36 am

Anxietatea sociala apare in copilarie.
Cercetatorii nu stiu care este cauza exacta a aparitiei anxietatii sociale sau daca stresul vietii de zi cu zi si impactul evenimentelor tragice pot avea un rol semnificativ in declansarea ei, aceasta dereglare mintala il determina pe copil sa isi dezvolte un ciclu vicios de ganduri, sentimente si emotii negative, precum si un comportament prin care incearca sa evite contactul cu ceilalti oameni, izolandu-se.
Copii care sufera de anxietate sunt extrem de speriati ca ar putea spune sau face ceva care sa-i puna in situatii jenante , rusinoase sau ridicole sau care ii expun criticii celor din jur.

Acesti copii simt ca nu se integreaza in colectiv, ca vor fi criticati sau judecati, ca vor arata stupid, ca nimeni nu-i va placea, ca ceilalti vor avea ceva cu ei; lucruri care conteaza enorm la o varsta la care popularitatea si acceptul intr-un grup de preteni conteaza enorm. Aceste lucruri il fac sa-si creeze un comportament defensiv, care sa-l fereasca de orice refuz, sa se izoleze... acest lucru ii impiedica sa se integreze in societate, sa experimenteze relatii apropiate de prietenie sau petreceri alaturi de alti colegi, lucruri obisnuite pt varsta lor...

Ei vor deveni in cele din urma "invizibili in clasa, vor fi neglijati de colegi, profesori, comportamentul fiind catalogat ca tipic pt un copil timid sau rusinos...
Acesti copii sunt atat de preocupati si afectati de felul in care ii percep ceilalti si de ceea ce ar putea crede despre ei, incat rareori isi exprima dorintele si actioneaza conform acestora, nu isi fac cunoscute ingrijorarile si problemele, astfel incat nu intra in atentia adultilor din viata lor decat in clipa in care aceasta afectiune progreseaza si atinge punctul culminant, in care incep sa refuze sa mai mearga la scoala.

Aceasta anxietate se poate perpetua si in viata adulta si le poate schimba traiectoria in viata...


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza
avatar
Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3075
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Postare Depresia

Mesaj Scris de Simona la data de Lun Mar 19, 2012 9:43 am

DEPRESIE= stare morbida, mai mult sau mai putin durabila, caracterizata indeosebi de tristete si de o scadere a tonusului energiei.
Anxios, dezgustat, descurajat, subiectul deprimat este incapabil sa infrunte cea mai mare dificultate, fiind de asemenea lipsit de orice initiativa. El sufera din cauza neputintei sale si are impresia ca facultatile sale intelectuale, mai ales atentia si memoria, sunt degradate. Sentimentul de inferioritate care rezulta de aici ii sporeste si mai mult melancolia.
In afara de depresiile constitutionale, relativ putin numeroase, se disting depresii reactionale in fata dificultatilor vietii (conflictul cu un superior ierarhic, cu sotul/sotia, cu copiii, pierderea unei fiinte dragi, a unui loc de munca, exil, singuratate etc.). Surmenajul, un regim alimentar prea sever, micsorarea zilei, pot determina o depresie nervoasa.
Depresia exista si la copil. Ea se manifesta, in general, printr-o dereglare de dispozitie (plictiseala, dezinteres, indiferenta) si tulburari de comportament (instabilitate, agresivitate, opozitie, scaderea randamentului scolar, bulimie, anorexie). Una din cauze poate fi necazul suferit de parinti (dat afara din serviciu, boala etc.)


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza
avatar
Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3075
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Postare Stres

Mesaj Scris de Simona la data de Lun Mar 19, 2012 9:52 am

STRES = cuvant englez utilizat pentru prima data de H.Selye, in 1936, pentru a desemna starea in care se gaseste un organism amenintat de dezechilibru sub actiunea unor agenti sau conditii care pun in pericol mecanismele sale homeostatice.
Orice factor susceptibil de a distruge acest echilibru, fie el factor de origine fizica (traumatism, frig...), chimica (otrava), infectioasa sau psihologica (emotie), este numit "agent stresant". Termenul de stres desemneaza atat agentul agresor, cat si reactia corpului la acesta. Dupa Selye acest raspuns este nespecific, este legat de mecanismele neuroendocrine.
Numeroase observatii stiintifice au aratat ca socurile afective, cum ar fi pierderea sotului, provoaca alterarea, ba chiar prabusirea mecanismelor de aparare ale organismului impotriva bolilor si, in consecinta, cresterea riscului de a contracta afectiuni grave, inclusiv cancerul.


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza
avatar
Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3075
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Postare Re: Rani interioare ale fiintei umane

Mesaj Scris de Simona la data de Sam Mar 31, 2012 10:02 am

Pornirea catre rau ia adesea nastere din ciocnirea pornirilor egoiste. Pornirea catre rau isi are originea in mod obiectiv in viciile, slabiciunile, nebuniile de tot felul pe care fiecare dintre noi le manifesta in relatiile cu aproapele sau. Ea poate merge atit de departe incit fiecaruia dintre noi intr-un moment de indispozitie si in raport cu propriile inclinatii lumea sa-i para reprezentativ – ca un muzeu de caricaturi, intelectual – ca o casa de nebuni,moral – ca o pestera de hoti. Aceasta indispozitie, daca tine mult, da nastere mizantropiei.
Principala sursa a mizantropiei este, in fond, invidia, o specie de suferinta pe care o incearca unele suflete la vederea fericirii, prosperitatii sau realizarilor altuia. Gradele invidiei sint foarte diferite. Ea este, in mod suveran, neimpacata si rea cind este provocata de calitati personale, pentru ca atunci invidiosului nu-i ramine nici o sansa. Invidia este imorala pentru ca individul uraste ceea ce ar trebui sa respecte si sa iubeasca.
“S-ar parea ca, mai mult decit altii, sint invidiati mai ales aceia care se ridica prin singura puterea aripilor lor si se elibereaza de cusca in care ceilalti ramin inchisi”, spune Petrarca.
Cu toate acestea, invidia este in firea omeneasca, dar este diavolesc sa te bucuri de raul altuia. Nu exista semn mai infailibil al unui suflet rau si al unei profunde lipse de moralitate, decit un sentiment de bucurie la vederea nefercirii altuia. Asemenea oameni trebuie neaparat ocoliti.
Este in firea omeneasca a te folosi de cineva sau a vedea in altcineva un instrument menit a-ti atinge propriile scopuri. De altfel, punem intotdeauna in seama aproapelui o astfel de intuitie. Deci, cerand cuiva un sfat sau o explicatie, pierdem increderea in afirmatiile acelei persoane daca aflam ca are un oarecare interes in aceeasi afacere: ne temem sa nu fim folositi impotriva intereselor noastre, iar sfaturile cerute sa fie adaptate intereselor si nu rationamentului sau.
Este o mare fericire pentru noi ca ineligenta si politetea arunca un val asupra gandirii noastre, atenuand sub aspect exterior dorinta de a face rau, obisnuinta de a-ti urmari interesul, lupta omului contra tuturor oamenilor clocotind neincetat in fundul sufletului nostru.
Birfa, atit de frecventa si cruda, este proba cea mai evidenta. Rautatea se amplifica atunci cand izbucneste o suparare neasteptata, in care ura, multa vreme stapinita si ascunsa, se ridica si izbucneste ca praful de pusca aprins. .


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza
avatar
Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 3075
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Postare Re: Rani interioare ale fiintei umane

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum