psiholog Simona Sima
Bine ai venit!

Iubeste-te!

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Postare Iubeste-te!

Mesaj Scris de Simona la data de Mar Mar 27, 2012 8:19 am

Cu siguranta, candva in viata ta, ai ajuns sa crezi ca nu meriti sa te iubesti.

Un motiv poate fi acela ca nu ti-ai atins standardele, ca nu ai facut ceva extraordinar ca sa crezi ca esti destul de valoros si deosebit pentru a merita iubirea. Ca te-ai irosit necunoscandu-ti valoarea si neexprimand-o. Dar asta este parerea ta sau a celor din jurul tau. Este doar o parere, si rareori o parere exprima o realitate profunda. Cel mult o viziune asupra unei realitati. Una din infinitele posibile, una din infinetele unghiuri din care poate fi privita si opinata realitatea.

Chiar daca facem alegeri nepotrivite pentru noi (nepotrivite cu ce vrem sa fim si sa facem, de fapt, in viata noastra) felul in care ne descurcam in acel context ne arata valoarea. Uneori tocmai un context gresit ne impinge sa ne descoperim valoarea, vocatia, adevarata cale. Si reusesti sa iti dai seama ca aceasta era veleitatea acelei sitatii, si nu aceea de-a ne chinui si de a ne bloca ci de a ne revela cine suntem si ce avem de facut in viata.

Daca tu crezi ca nu te-ai ridicat la nivelul asteptarilor tale (presupunand ca asteptarile iti apartin si nu ti-au fost inoculate; sau ca traiesti o viata ce nu te reprezinta) este important cum alegi sa te comporti si ce atitudine ai fata de ceea ce ai acum in viata ta. Orice schimbare porneste de la acceptarea neutra a ceea ce este.

Apoi, este foarte important sa intelegi ca valoarea unui om este intrinseca, imanenta. Se naste cu ea. Este un dar divin, apriori nasterii. E treaba oricarui om daca si-o onoreaza, daca si-o manifesta sau nu. Ea este acolo. Nu trebuie sa faca ceva special ca sa aiba valoare. Orice om este valoros in Sine. Prin esenta lui. De acord, cei mai multi murim fara sa ne cunoastem-onoram-exprimam valoarea profunda, esenta divina, acest sentiment al sensului si valorii profunde al fiintei umane.
Dar a incheia calatoria fara sa scoti din desaga bogatiile tale nu insemna ca nu le-ai avut, ci ca ai trait fara sa le experimentezi sau fara sa stii ca le ai. A nu le exprima n-ar trebui sa opreasca pe nimeni in a si le cauta (darurile si calea) si iubi. Indiferent de contextul de viata in care se afla!

Asa ca, si atunci cand o zbarcim si intram intr-o bucla cu viata noasta, intr-un cerc aparent inchis, trebuie sa ne iubim pe noi insine (mai ales atunci, pentru ca doar iubirea ne reda demnitatea, seninatatea si stiinta de a iesi din cerc). Pentru ca avem deja valoare. Suntem deja haruiti si ursiti fericirii prin scanteia divina ce o continem. O fericire a noastra, in formula noastra, in destinul nostru. Nu o alta fericire la care ne uitam peste gard sau prin vitrine. Ci fericirea noastra. Fiecare are acces la unica sa fericire. Si abia atunci simte ca este implinit. Atingerea altor fericiri, fascinante dar straine sufletului sau corpului nostru pot sa ne aduca confort, multumire sau popularitate. Dar doar FERICIREA NOASTRA ne face sa ne simta cu adevarat impliniti!

Asa ca fericirea ta este in tine deja. Si daca drumul pana la ea e cam intortocheat din cauza alegerilor deja facute, ale caror consecinte le traiesti acum, nu-i nimic, IUBESTE-TE!! Mult! Pentru ce ai in tine nu pentru ce stii ca ai sau pentru ce exprimi.

Iubirea, pe care ti-o acorzi in orice circumstanta, chiar cand crezi ca nu ai valoare sau merite, dovedeste ca te respecti, ca esti o persoana ce merita atentia Vietii, ca nu te iei dupa propriile tale aparente (ca ai invatat sa fii mai profunda), ca nu te lasi pacalita de parerile altora despre tine, de cerintele si impunerile altora, ca nu iti tratezi dramatic situatia de a nu face inca ce stii ca sufletul tau tanjeste. Incepe prin a te iubi pe tine in orice conditii. Asa cum esti. Cu ce ai. Cu tot ce ai reusit sa faci pana acum. Cu bune si mai putin bune.
Si dupa ce ti-ai acordat o portie buna de iubire si respect (s-ar putea sa nu fie asa usor, ca sa te poti iubi o sa aduci in fata succesele, o sa-ti spui ca nu e totul chiar nereusit in viata ta … adica o sa fii mai blanda dar in acelasi registru exigent; mergi mai profund cu iubirea, dincolo de resemnare sau nevoia de a cauta performante) o sa iti vezi viata cu alti ochi iar pe oamenii din viata ta ii vei vedea in alta lumina. Abia atunci vei sti ce ai de facut. Pana atunci, din perspectiva lui “nu sunt bun” vei dori disperat sa indrepti, sa umpli un gol, sa salvezi, sa respingi, sa fugi, sa condamni. Toate acestea se sprijina pe sentimente negative, pe senzatia ca ceva lipseste vietii tale (cand tu deja ai in interiorul tau valoare si esti deja sursa fericirii tale). Vei actiona ca si cand nu ai fi toate acestea , negandu-ti interiorul. Nu are cum sa iasa ceva bun din asta!

De aceea, inainte de orice schimbare in viata ta, IUBESTE-TE! Indragoste-te de tine!!!! De CE si CINE esti si nu de ce ai.


"daca judeci oamenii nu mai ai timp sa-i iubesti." - Maica Tereza

Simona
Admin

Mesaje : 565
Puncte : 2977
Data de inscriere : 21/02/2012

http://simona-sima.physicsboards.com

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum